Cu trei DubluVe
Never say never.

Feb
16

Da…..şi cromozomii…şi celula…
Încă 2 examene. O să treacă şi alea cu bine.
E greu să ai mintea tot timpul ocupată. Câteodată îţi vine să o goleşti, să nu mai ştii nimic. Plus, că se întâmplă lucruri stranii. Acumulezi informaţie, iar când încerci să-ţi aminteşti ceva mai vechi decât ce-ai învăţat în ultima jumătate de an, nu mai e…Înveţi unele lucruri, şi uiţi altele. Sper să nu fie lucruri importante. Sau amintiri. Ar fi deprimant pentru mine. Să uit amintiri. Eh,asta nu se va-ntâmpla. Uit numai lucruri fără însemnătate.
Oricum, e de ajutor chinul ăsta. Măreşte capacitatea de memorare. Ha, o să am memorie de elefant!

Oct
17

Trebuie să mă laud. Cum spunea o profesoară zilele trecute: „N-aţi învăţat nimic în weekend,nu? V-aţi sunat rudele şi prietenii şi v-aţi lăudat că sunteţi studenţi la medicină, aveţi cadavru în sala de anatomie şi aţi văzut oase de oameni!” Heh, nici chiar aşa. Dar pe blog pot să mă laud,nu?

Sep
19

A fost o vreme în care eu eram totul. Orice ispită se ofilea pe lângă cea ce reprezenta totul. Pentru tine.

Iun
02

Rotting inside…and outside. Save me!

Who should save me but myself?

Apr
14

Gânduri.

M-am plâns vreodată de vreo durere fizică?

Ei bine,acum o să mă plâng, că nu ştiu sigur ce e. Şi mă sperie.

Şi mi-e dor de el. Şi de tine.

Mar
18

Heh…sinceră să fiu, m-am gândit mult la asta în ultima vreme. Şi nu ştiu. Şi nici nu mai vreau să ştiu.

Sunt tristă azi. Aşa am fost şi ieri.

De ce?

Mar
03

„Fiii Soarelui se-adună şi pornesc hora nebună…”

Feb
03

Să aberez-însemnând să nu spun nimic coerent,nu?

Well…everyday I wonder why.

I do not know what it is to be done…for me to calm down…

Nothing is new, nothing is exciting.

Not my dream. I do not like this.

Too proud to admit what it did to me.

Far away I want to go…

Novelty.

Maybe I don’t know to renew things and I’m the old, dusty one.

Let’s fly away, my dream, my love…and leave everything else behind.

Spring. That’s right…It’ll bring joy…

But a journey…oh, a journey…how I’d like to go…to go away…

Ian
07

…până la sesiune.

Norocul fie cu noi. 😀

Unii oameni au dreptate când spun că alţi oameni habar n-au, dar alţi oameni nu au dreptate când au impresia că au habar. Aiurea. Fiecare are dreptate. Dacă tu eşti un artist e foarte bine, chiar dacă eşti unul ratat. Da’ dacă cineva îţi spune că nu eşti artist, te enervezi. Dar dacă n-ai pretenţii de artist şi lumea îţi zice că totuşi eşti unul, atunci cum te simţi? Mândru, probabil. Flatat. Sau jenat. Whatever. Dar ce-i ăla artist până la urmă şi cine-ţi poate spune dacă tu eşti unul dintre ei sau nu?

Răspunsurile la aceste întrebări şi multe alte premii fascinante, după o scurtă pauză, timp în care vom aştepta să vină specialistul în artişti.

Abstracţilor! Singurele lucruri sigure sunt moartea şi … mai e vreunul? Şi ce dacă. Am zis, am zis.

Mă duc să dorm. Ce atâta vorbăraie.

Dec
15

Obositor la facultate. Mai sunt 5 zile amărâte şi simt că nu mai suport să treacă odată. Atât, ca să mă odihnesc şi eu, să pierd vremea şi mai mult decât până acum, să plec de-acasă.

Să ningă. Vreau! Să miroasă a iarnă. Să vină farmecul ăla specific vacanţei de iarnă. 😀

Abia aştept!